Cam aşa suna o melodie de-a lu` Wilco – how to fight loneliness. Tot din G.I. 
.
Ideea e că, am fost în seara asta la un concert, ecreştin.ro, ăştia au organizat un concert, melodii cât de cât drăguţe, cu versuri cu Dumnezeu şi Isus etc etc, care pur şi simplu nu se îmbină. Melodii punk cu versuri cu Dumnezeu, mă rog, cum ziceam, poate am eu creierul afectat de ciocolată. Am senzaţia aia, când asculţi manele cu versuri în engleză şi simţi că ceva îţi strică cheful, asta e.
Deci la acest concert, la o “mică” pauză între melodii, tipul a început să ne vorbească despre darul vieţii. . că viaţa asta e un dar pe care ar trebui să-l apreciem pentru că l-am primit fără să-l cerem şi a încheiat prin a ne da un exerciţiu de imaginaţie : “Imaginează-ţi cum ar fi dacă această zi, sau cea de mâine, ar fi ultima zi din viaţa ta. .” şi a urmat o linişte deplină. Probabil toţi s-au gândit că ar sta toată ziua alături de o persoană dragă. Eu aş face tot ce n-am făcut până în acea zi şi mi-aş cumpăra tot ce mi-am dorit vreodată. Eh.. defapt n-ai de unde să ştii că e ultima ta zi, aşa că tot ce poţi să faci este să trăieşti totul la maxim, fără să ai cel mai mic regret. Dar oare putem?
Am întâlnit oameni care te priveau ciudat doar pentru ca vroiai să-i ai alături, oameni care te iubeau pentru exterior, care nu apreciau cel mai mic lucru, o îmbrăţişare sau un zâmbet sau o atingere.
Mulţi nu văd asta, pentru mine lucrurile cele mai simple înseamnă cel mai mult, poate mai mult decât crezi, pentru că am tendinţa să ma uit la detalii. Aşa că mie nu trebuie să-mi aduci cel mai scump inel cu cel mai mare diamant = zero.
Acuma iar bat câmpii şi cam e offtopic ce zic eu pe aici. Vroiam doar să vă întreb pe voi. . dacă aţi ştii că e ultima voastră zi din viaţă, ce aţi face? Cine ştie. .
Şi hai, fără ruşine!
)